SPATIUL RURAL

 

DELTA DUNARII SI ZONA ADIACENTA

 

 

1. Definitii ale sintagmei „spatiu rural”

Folosind metodele „noi” ale tehnicii, internetul, am gasit o suma de definitii ale sintagmei ”spatiu rural”. Ordinul  nr. 143/610 din  4 martie 2005 privind definirea şi caracterizarea spaţiului rural, defineste astfel:

„Prin spaţiu rural, în înţelesul prezentului ordin, sunt definite zonele aparţinând comunelor, precum şi zonele periurbane ale oraşelor sau municipiilor, în care se desfăşoară, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, activităţi încadrate în următoarele domenii economice:

a) producţie agricolă vegetală şi/sau zootehnică, silvică, de pescuit şi acvacultură;

b) procesarea industrială a produselor agricole, silvice, piscicole şi de acvacultură, precum şi activităţi meşteşugăreşti, artizanale şi de mică industrie;

c) servicii de turism şi de agrement rural.”

O alta definitie gasita este cea care este data de Recomandarea nr.1296/1996 a adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta Europeana a Spatiului Rural. Conform recomandarii, spatiul rural cuprinde o zona interioara sau de coasta care contine satele si orasele mici si in care se desfasoara ativitati de:

- agricultura, silvicultura, acvacultura si pescuit;

- activitati economice si culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii)

- amenajari pentru zone neurbane pentru timpul liber si distractii (sau rezervatii naturale)

- alte folosinte

 

2. Geografia arealului prezentat

Scurtă prezentare a judeţului Tulcea

Situat în partea de est a ţării, la gurile Dunării, judeţul Tulcea se invecinează la nord-vest cu judeţul Galaţi, la vest cu judeţul Brăila, la sud cu judeţul Constanţa, la est cu Marea Neagră, iar la nord cu Dunărea care constituie frontiera de stat a Romaniei cu Ucraina. Judetul Tulcea are o suprafaţă de 849 875 ha respectiv 8498,75 kmşi ocupă 3,5 % din suprafaţa ţării – fiind astfel al patrulea judeţ din ţară ca marime.

HARTA RBDD

 

Din totalul judeţului Tulcea de 849 875 ha, circa 580.000 de ha aparţine Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, delimitat conform legii, cuprinzând Delta Dunării propriu-zisă, Complexul lacustru Razim-Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii inclusiv zona inundabilă Somova-Parcheş, lacul Sărături-Murighiol şi zona marină cuprinsă între litoral şi izobata de 20 m. Poziţia geografică a rezervaţiei este definită de următoarele coordonate geografice: 28°10’50” (Cotul Pisicii) şi 29°42’45” (Sulina) longitudine estică; 45°27’ (braţul Chilia, km 43) şi 44°20’40” (Capul Midia) latitudine nordică.

 

În perimetrul RBDD sunt 27 de localităţi (dintre care 23 localităţi au sub 500 locuitori) organizate în 7 comune, un oraş şi o suburbie.

Populaţia rurală reprezintă o cotă de 69,25 % din total populaţie RBDD, iar populaţia din mediul urban reprezintă 30,75%.

În localităţile din Delta Dunării, sursele de venituri sunt bazate pe resursele naturale: pescuit, creşterea animalelor, agricultură, recoltarea stufului, turism, venituirile fiind variabile de la o gospodărie la alta şi de la un sat la altul.

 

          Curiozitati ale faunei in Delta Dunarii:

  • Cel mai mare fluture inregistrat, ochi de paun de noapte (Saturnia pyri), avand o avergura a aripilor de cca. 18 cm.
  •  Cel mai veninos paianjen  este vaduva neagra (Latrodectus tredecimguttatus)- a carui muscatura poate fi mortala daca nu este tratata. Acesta a fost inregistrat in apropierea localitatii C.A.Rosetti (in anul 1961) si pe insula Popina (1965).
  •  Insula Popina este singurul loc unde gasim lacustra Isophya dobrogensis.
  •  Cel mai mic peste semnalat, este un guvid (Knipowitschia cameliae), care a avut o lungime ce nu depasea 3.2 cm. A fost semnalat recent la Portita si nu s-a mai semnalat in alta parte a lumii.
  •  Cea mai mare stiuca ( Esox lucius)  pescuita in Delta Dunarii cantarea 18 kg si peste 1m lungime.
  •  Cel mai mare crap (Cyprinus carpio) pescuit la  Sfantul Gheorghe  a avut o greutate de 48,5 kg, iar cel mai mare somn (Silurus glanis)  pescuit in Delta Dunarii  a atins greutatea de 400 kg.
  •  Cel mai lung sarpe este sarpele rau (Coluber caspius) care atinge o lungime de 1,8 m.
  •  Cele mai longevive animale din Delta Dunarii sunt broasca testoasa de uscat (Testudo graeca ibera) si broasca testoasa de apa (Emy obicularis ), care pot atinge cca 120 de ani.

 

          Flora deltei

Flora Deltei Dunarii reprezinta cca 1/3 din totalul de specii  cunoscute in flora Romaniei.

  •  In prezent au fost observate 1615 specii de plante ( 642 alge, 40 mycophyte, 38 ciuperci, 107 licheni, 778 cormofite spontane).
  •  Delta Dunarii este cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri in lume – 240.000 ha
  •  In categoria arborilor intra: stejarul (Quercus robur, Q. Cerris), salcia alba ( Salix alba), salcia plangatoare (Salix fragillis); frasin (Fraxinus angustifolia), ulmul (Ulmus foliacea); salcamul (Robinia pseudacacia); arbusti si tufisuri: macesul (Rosa canina), ienuparul (Juniperus repens), iedera ( Hedera helix). Dintre speciile unicat:  arbustul de nisipuri (Ephedra distachya) si  lianele (curpen de padure)-(Periploca graeca).
  •  Plante acvatice: bradis (Myriophyllum spicatum), pestisoara (Salvinia natans); stuful (Phragmites australis), papura (Typha latifolia), ciulin de balta (Trapa natans).
  •  Plante medicinale : urzica ( Urtica dioica), menta ( Mentha sp.), sunatoare (Hypericum perforatum), papadie (Taraxacum officinale).
  •  Cele mai mari curiozitati  ale deltei si unicate in lume, sunt padurile de stejar si liane de pe grindurile Letea si Caraorman (cea mai interesanta este Periploca graeca, o liana de origine mediteraniana  care aici atinge limita nordica din Europa).
  •  Cel mai mare stejar (Qercus pedunculiflora C. Koch) se gaseste in padurea Caraorman si are o varsta de peste 400 de ani si o circumferinta de peste 3.8m.

 

          OMUL DIN DELTA

 

In Delta Dunarii locuiesc 15.000 locuitori in 28 de localitati rurale si un singur oras – Sulina, care are cel mai scazut indice de urbanizare din tara.

Toate localitatile sunt concentrate in cea mai mare parte in lungul bratelor Dunarii si ocupa suprafete reduse de teren.

Aici se gaseste cea mai mica densitate a populatiei din Romania: 3,5 locuitori/kmp.

 

          Nationalitati

Este cea mai cosmopolita zona a tarii, avand pe langa populatia majoritara romana, alte 22 de nationalitati, printre care : lipoveni, ucraineni, ruteni, greci, aromani, macedoneni, turci, tatari, bulgari, armeni, tigani, germani, polonezi, evrei, cehi, slovaci, unguri, ceangai, gagauzi, italieni, albanezi.

 

          Ocupatii

In localitatile din Delta Dunarii sunt peste 5300 de gospodarii, unde localnicii se ocupa permanent cu pescuitul si piscicultura, agricultura, industria, constructiile, navigatia si alte activitati economico-sociale (comert, alimentatie publica, prestari servicii,invatamant, educatie, cultura si turism)

 

3. Tipologia asezarilor:

          Analizand planimetria asezarilor din delta Dunarii se observa cum fiecare s-a dezvoltat in functie de elementul natural.        

- zona umeda - acolo unde zona de pamant buna pentru construit este de-a lungul apelor, asezarea este insiruita.

Asezarile au loturile dispuse pe un singur rand, toate cu deschidere la apa; este firesc sa fie asa deoarece ocupatia de baza a locuitorilor era si este pescuitul.

- zona de uscat adiacenta zonei umede - acolo unde exista grinduri sau pe zona continentala adiacenta, asezarile sunt adunate


Desi sunt asezari in delta, prezenta grindurilor fluviatile sau teren ferm, asezarile sunt de tip adunat.

Arealul RBDD asa cum este el delimitat de lege este un patrimoniu natural de mare importanta, este patrimoniu UNESCO.

Spatiul rural din interiorul acestui patrimoniu natural nu poate fi decat un spatiu special in care celelalte elemente ale patrimoniului construit trebuiesc pastrate nelaterate iar noile constructii trebuie sa se adapteze regulilor instituite.

Am incercat sa prezint cateva dintre elemnetele de patrimoniu din zona deltei

 

4. Patrimoniu rural:

- definitia si parte din structura le-am luat din Ghidul de evaluare a patrimoniului rural europeran realizat de CEMAT

- definire – „Ansamblul de elementelor materiale sau imateriale care atesta relatiile speciale pe care o comunitate umana le-a stabilit de-a lungul istoriei cu un teritoriu.”

- parti componente – Patrimoniul material si patrimoniul imaterial

- cunoasterea patrimoniului

  •  Patrimoniul nu reprezinta o valoare intrinseca;
  •  Este necesara cunoasterea si pastrarea patrimoniului rural.
  •  Este necesara crearea constiintei locuitorilor spatiului rural in legatura cu elementele de patrimoniu existente.
  •  Este necesar sa pastram mediul in care sa gaseste valoarea de patrimoniu (o casa de valoare isi pierde valoarea daca se afla langa o groapa de gunoi)
  •  De asemenea un peisaj devine si nmai interesant daca in compozitie si valori de patrimoniu.

- punerea in valoare a patrimoniului -de ce sa valorificam patrimoniul?

Motive turistice:

- sporeste valoarea turistica a unei localitati – implicit obtinerea de beneficii economice;

Motive sociale si culturale:

- este un element al identitatii locale si a sentimentului de apartenenta;

Motive economice:

- locatii pentru structuri de cazare, de servirea mesei, comert, implicit locuri de munca;

Motive pedagogice:

- predarea in situ a istoriei, esteticii, geografiei, etnografiei;

In diverse publicatii am gasit intrebarea: cum trebuie sa intervenim asupra patrimoniului:

-conservarea in stare

 

5. Patrimoniu material:

          -locuinta     – planimetrie

                               - fatade

 

                             - materiale de constructie

                             – culori, inaltimi, volume,

                             – peisajul, vegetatia, relatia cu relieful

                             -produse locale

 

6. Patrimoniu imaterial:

          – tehnici si tehnologii de construire, mestesuguri, ocupatii specifice

          – dialecte locale

          – sarbatori religioase sau laice

          – mancaruri  traditional

Autor articol : arh. Mirela Dida

Comentariile nu sunt permise.