Originea numelor cartierelor din Bucureşti.

Balta Albă - Aici se afla o groapă de var unde în vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumaţilor. Când ploua, locul devenea o baltă albă.

Băneasa -      Nevasta banului. În cazul de faţă, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.

Berceni - Francisc Rákóczi al II-lea pleacă la turci (nici el nici turcii nu se înţelegeau cu Habsburgii, iar asta îi făcea prieteni). La fel procedează şi o parte din apropiaţii lui Rákóczi. Mai exact o ceată de husari conduşi de groful Miklós Bercsényi. Nu ştiu dacă au stat doar ca să-şi tragă sufletul ori s-au oprit de tot, cert este că, undeva la sud de Bucureşti, husarii Berceni au luat o pauză.

Colentina- Probabil e doar o legendă (asemănătoare cu legenda numelui Bucureştilor). Astfel, Colentina vine de la „colea-n-tină” – cu referire la locul băltit unde Matei Basarab i-ar fi împins pe turci într-o bătălie. O vreme s-a numit şi „Olintina”.

Cotroceni - Numele îi vine de la „a cotroci”, cei care „cotrocesc”. Un vechi regionalism care înseamnă „a cotrobăi”, „a scotoci”, „a scormoni”.

Crangași - Etimologia este evidentă. Cândva aici era o prelungire din Codrul Vlăsiei – un crâng. Aici trăiau, normal, crângașii.

Dămăroaia - această moşie parcelată a aparţinut boieroaicei Maria Damaris.

Dealul Spirii- După numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea şi „Spirea”), care a ridicat în 1765 pe Dealul lupeştilor o biserică (Spirea Veche).

Dristor- vine de la breasla piuarilor care şi-au avut satul în această parte a Bucureştilor. Aşezarea meşterilor piuari care se   numeau «dârstari», «dârstă» fiind piua din piatră folosită la fabricarea postavului şi dimiei. Piuarii fabricau «dârste» şi pentru sutele de mori de pe cursul Dâmboviţei, care timp de sute de ani au fost prezențe cotidiene, de mare relevanță economică pentru târgul Bucureştilor.

Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu intrând în Bucureşti pe la vest în anul 1821, îşi aşează aici tabăra de panduri.

Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinată origine a numelui: vine din latină (!!!!) „Ferentarius” – Soldat din infanteria uşoară a legiunilor romane. După unele opinii, aici s-ar fi aflat câmpul de exerciţii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.

Floreasca - după numele boierilor care au stăpânit locurile respective: Floreștii.
Ghencea
-    vine din limba turcă. Pe vremea fanarioţilor, Ghenci-aga era şeful arnăuţilor din garda domnească. Aici s-a ridicat o biserică. Biserica era a Ghencei.

Giuleşti - O proprietate boierească: a Juleștilor.

Lipscani- din slavă – Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest „loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

Militari- În secolul 19 aici era zonă de instrucţie militară, probabil şi o garnizoană. O vreme a funcţionat aici „Pirotehnia Armatei”.

Pantelimon- îşi ia numele după Mânăstirea Sf. Pantelimon. În greacă „pan” înseamnă „tot” şi „éléïmon” înseamnă milă. Panteleimon = cel milostiv, întreg-milostivul.

Rahova- Aici e simplu. Numele e relativ nou şi vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate în secolul 19 spre aducere aminte a Războiului de Independenţă: Calea Griviței, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei şi Calea Dorobanţilor.

Sălăjan - Un nume şi mai nou. Nu vine de la Sălaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut şi sub numele de Leontin Sălăjan.

Titan- îşi ia numele de la fabrica de ciment „Titan” construită la începutul secolului XX.

Vitan- De la D. Papazoglu aflăm ce-i ăla un vitan: „În ocolul oraşului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orăşenilor îşi aveau păsciunea”.

Comentariile nu sunt permise.