CONCLUZIILE CHESTIONARULUI PRIVIND PROPUNERILE PENTRU PUZ PENINSULA 2011

 

In urma dezbaterilor Grupului de lucru care studiaza PUZ Peninsula Constanta in curs de elaborare, intrunit la sediul OAR-FD – grup de lucru cu componenta deschisa catre orice membru al OAR interesat de soarta acestui teritoriu – s-a luat decizia chestionarii membrilor filialei, in calitatea acestora de specialisti, arhitecti si urbanisti, care isi desfasoara activitatea sau cunosc orasul Constanta.

Intrebarile selectate au fost alese astfel incat sa aduca in discutie o parte din problemele cele mai importante, identificate in elaborarea PUZ.

Au raspuns la aceste intrebari un numar de 47 de arhitecti si conductori arhitecti, in cea mai mare parte avand si specializarea de urbanisti, multi adaugand completari si comentarii pertinente.

In interpretarea rezultatelor chestionarului, am tinut cont si de aceste comentarii si completari, care au venit sa dezvolte subiectele principale. Concluziile sunt corelate si cu raspunsurile si comentariile facute la celelalte intrebari.

Nr. crt.

Intrebare

Raspuns

Concluzie

1.

Sunteti de acord cu propunerile din PUZ Peninsula, de  a se construi pe taluzurile spre Portul Tomis si Plaja Modern (devenite proprietati private):-         P+5 de la limita superioara a taluzului, cu POT = 100%, CUT = 6, de la Hotel Palas la str.Karatzali;

-         P+10 de la limita superioara a taluzului, cu POT = 80%, CUT = 6,25, de la str. Karatzali la scara spre Plaja Modern;

-         P+25 de la limita superioara a taluzului, cu POT = 50%,  CUT = 13, de la scara spre Plaja Modern pana la Bd. Ferdinand.

DA – 3NU – 42 Raspunsul dat in majoritate nu lasa nici o urma de indoiala ca regimul de inaltime propus si ceilalti indicatori urbanistici sunt considerati prea mari.Se recomanda un regim de inaltime de maxim P+2, care sa nu obtureze vedrea spre mare a constructiilor existente pe taluz, si un tip de construire terasat, cu larga deschidere spre mare. De asemenea coeficientii de ocupare si utilizare ai terenurilor trebuie redusi, pentru a asigura un confort vizual si functional necesar.

2.

Sunteti de acord cu propunerea de amplasare a unor puncte inalte (P+30) in urmatoarele zone:-         Poarta 2

-         Str. Traian nou, colt cu Bd. Tomis, langa cladirea noua a Tribunalului

-         In locul fostului Restaurant Pescarul

-         Intre Amiralitate si Hotel Palas, la curba de coborare in Portul Tomis

-         Pe platforma portuara, intre Portul Tomis si Plaja Modern

-         Pe platforma de la Poarta 1, in treimea spre larg.

DA – 10NU – 40 Raspunsul negativ este in general pentru toate locatiile, cu exceptia celei de pe platforma de la Poarta 1, zona cu posibilitati de dezvoltare inspre larg, cu un spectru larg de functiuni.

3.

Sunteti de acord cu intentia de a se autoriza interventii in Peninsula, direct pe baza PUZ aprobat ? DA – 9NU – 35 In condtitiile lipsei unor studii de fundamentare serioase  autorizarea directa duce la riscul de a avea o dezvoltare necontrolata, care nu numai ca nu ar pune in valoare, dar chiar ar deteriora caracterul specific. Completarile sugerate se refera la faptul ca autorizarea se poate incredinta direct pentru locuinte individuale noi si interventii pe cele vechi si pe baza de PUD pentru celelalte tipuri de interventii.

4.

Sunteti de acord cu intentia de a se devia circulatia auto prin Piata Ovidiu pe str. Vasile Canarache si   pe str. Marc Aureliu ? DA – 21NU – 20 Parerile sunt impartite, dar, coroborand comentariile adaugate cu rezultatele intrebarii 21, rezulta indubitabil necesitatea elaborarii unui studiu de trafic pietonal si auto, care sa tina cont nu numai de situatia existenta, ci si previziuni si solutii pentru situatia propusa prin PUZ.

5.

Sunteti de acord cu amplasarea de parcari publice pe teritoriul Peninsulei sau in imediata vecintatate? DA – 35NU – 12 Revitalizarea si mai ales  dezvoltarea zonei nu se poate face fara aceasta parte elementara de infrastructura.

6.

Cum considerati ca ar fi potrivit sa fie amplasate aceste parcari, subteran sau suprateran? SUB –33SUPRA –17 Trebuie precizat ca o parte din raspunsuri, au agreat ambele variante. Mentionam cele mai des intalnite propuneri. Amplasarea si dimensionarea acestora trebuie facuta pe baza concluziilor studiului de trafic.

7.

In cazul in care sunteti de acord, ce propuneri de amplasamente aveti pentru aceste parcari? Au fost propuse pentru subteran locatiile:- piata Ovidiu, adiacente subtraversarii

- in taluzul dintre Parta 1 si Poarta 2

- parcul primariei

- promenada Cazino

Si suprateran:

- platforma de la Poarta 1

8.

Considerati ca ar fi potrivit sa fie mobilate taluzurile spre Portul Tomis si spre Plaja Modern? DA – 27NU – 20 Atat raspunsurile pozitive cat si cele negative sunt in mare majoritate completate cu conditii: regimul de inaltime sa fie de maxim P+2, ocuparea terenului sa fie in conformitate cu specificul zonei si functiunile propuse. Acestea din urma sa fie in mare parte publice sa nu depaseasca cu mai mult de 1 nivel cota cornisei taluzului, in terase, fara obturarea capetelor de perspectiva si cu crearea de noi puncte de belvedere. Nu trebuie sa lipseasca spatiul verde amenajat.Modul de ocupare si utilizare a terenurilor trebuie sa fie stabilit pe baza concluziilor studiilor de fundamentare.

9

In cazul in care sunteti de acord, ce functiuni considerati ca ar fi potrivite pe taluzurile spre Portul Tomis si spre Plaja Modern ? Functiunile propuse sunt in general publice:- spatiu verde

- alimentatie publica – locatii punctuale, de mici dimensiuni, terasate

- mic comert dezvoltat pe parter

- birouri de profesiuni liberale, atelere de artisti plastici,

- promenada, loisir, divertisment in aer liber

- locuinte cu regim de inaltime, POT si CUT reduse

- cazare turistica de asemenea cu regim mic de inaltime

- muzee

- servicii

10.

Considerati ca ar fi potrivit sa fie mobilate taluzurile spre Portul comercial? DA – 26NU – 22 Raspunsurile sunt similare celor de la puntele 8 si 9.

11.

In cazul in care sunteti de acord, ce functiuni considerati ca ar fi potrivite pe taluzurile spre Portul comercial ? Functiunile propuse sunt in general publice si coincid cu cele cele precedente.

12.

Sunteti de acord cu construirea Arterei de coasta, in continuarea drumului existent in Portul Tomis, si Plaja Modern ? DA – 36NU – 12 Artera de coasta este necesara, iar construirea in acest mod este o varianta care afecteaza proprietatile private existente cel mai putin.

13.

Sunteti de acord cu subtraversarea Peninsulei intre Bd. Marinarilor (actual Termele romane) si Portul Tomis, pe la NV de Muzeul de Arheologie ? DA – 30NU – 16 Aceasta subtraversare trebuie completata si cu functiuni publice suplimentare:- comert

- parcari

- statii pentru transportul in comun

- spatii de expozitie

- centre de informare turistica

14.

Considerati ca Portul Vechi (portul comercial Constanta intre Poarta 1 si Poarta 2) ar trebui sa apartina municipalitatii si sa gazduiasca functiuni urbane ? DA – 38NU – 6 Se cere o completare a teritoriului studiat in PUZ cu aceasta zona, in vederea integrarii ei in oras, prevazuta cu functiuni publice, legate de activitatile portuare, spatii comerciale, de alimentatie publica, divertisment.

15.

Primaria Constanta a intocmit si sunt in curs de avizare proiecte pentru renovarea urbana a Petei Ovidiu si reabilitarea tramei stradale din Peninsula, cu transformarea lor in spatii pietonale, ocazional carosabile si desfiintarea trotuarelor. Sunteti de acord cu aceasta transformare ? DA – 39NU – 6 Cu specificatia ca aceste proiecte sa fie coordonate cu planurile de dezvoltare prevazute in PUZ.

16.

In cazul in care Primaria ar organiza prezentari si dezbateri pentru spcialisti asupra proiectelor de interes public cum sunt cele mentionate, ati participa la dezbateri ? DA – 42NU – 4 Este de apreciat disponibilitatea specialistilor in a participa la astfel de dezbateri. Autoritatile locale pot astfel avea la dispozitie opinii competente referitor la proiectele de dezvoltare urbanistica.

17.

Considerati ca publicul ar fi interesat si ar participa la prezentari si dezbateri ale proiectelor de interes public cum sunt cele mentionate, daca Primaria le-ar organiza ? DA – 36NU – 9 Acesta este cea mai buna modalitate de a interveni in intampinarea necesitatilor publicului.

18.

In caz ca da va rugam sa propuneti locatii pentru expunerea, prezentarea si dezbaterea acestor proiecte: Au fost mentionate spatii publice, atat interioare, cat si amenajari in spatii exterioare, precum si cadrul studiourilor TV locale.- Muzeul de Arta

- Muzeul de Arheologie

- City Parc

- sala de sedinte a primariei sau prefecturii

- sala de conferinte a unui hotel

- Casa de Cultura

- Pavilionul Expozitional

- Piata Ovidiu

- promenada de la Cazino

- pietonalul din strada Stefan cel Mare

19.

Sunteti de acord cu propunerea din PUZ Peninsula 2011 ca plaja Modern sa devina o “plaja urbana”, adica sa gazduiasca functiuni active tot timpul anului ? DA – 28NU – 17 Desi majoritatea nu a fost covarsitoare, au fost totus propuse anumite functiuni publice, cu obiecte construite minime, amplasate la limita plajei dinspre uscat (soseaua de coasta).

20.

In cazul in care sunteti de acord, ce functiuni considerati ca ar fi potrivite ? Principalele functiuni propuse de majoritatea intervievata sunt:- sport si agrement

- promenada

- alimentatie publica punctuala

- locuri de joaca, divertisment in aer liber, loisir

- spatii expozitionale si muzee

21.

Considerati ca in cadrul PUZ Peninsula 2011 (un PUZ de o importanta deosebita pentru viitorul urbanistic al acestei zone) ar trebui intocmite studii de configurare spatiala, de circulatie, retea de spatii verzi, hidro-geologic?a) Studiu de configurare spatiala

 

b) Studiu de circulatie

 

c) Studiu de retea spatii verzi

 

d) Studiu hidro-geologic

 

 

 

 

 

 

DA – 46

NU – 0

DA – 44

NU – 0

DA – 43

NU – 0

DA – 42

NU – 0

Opinia exprimata unanim este in favoarea acestor studii de fundamentare care trebuie sa justifice propunerile PUZ si sa rezolve necesitatile actuale si nou create prin implementarea unor noi obiective pe taluzuri.De asemenea, exista opinii considera necesare un studiu al fronturilor stradale si un studiu de impact urbanistic.

 

Concluzii generale:

Peninsula Constantei se identifica cu orasul antic Tomis, grecesc, apoi roman, cu orasul bizantin, apoi genovez Constanza, cu orasul turc Kustendje, dupa 1878, Constanta. Despre orasul modern Constanta se poate vorbi incepand cu 1856, dupa Razboiul Crimeei, cand o companie engleza – Danube and Black Sea Railway – primeste o concesiune pentru 100 de ani de la sultanul turcilor, si anume 87 ha. din oras pentru a construi calea ferata de la Cernavoda la Constanta, gara, anexele si triajul din oras si Portul Constanta. Atunci putem spune ca se cristalizeaza trama stradala a Peninsulei si dezvoltarea orasului ia ampoare. Dupa preluarea Constantei de catre administratia romaneasca in 1878, mai intai arhitecti straini, apoi si romani, au activat aici, construindu-se primele cladiri importante ale orasului. De altfel, majoritatea cladirilor declarate monumente istorice ale orasului se regasesc in Peninsula.

In primetrul avand ca extremitati faleza Cazinoului, Portul Tomis, coasta rasariteana pana la b-dul Ferdinand, b-dul Ferdinand (urmarind zidurile vechii cetati Tomis) pana la str. I.G. Duca (unde sunt 2 bazilici romane), intorcandu-ne pe strada Traian si apoi pe str. Termele Romane (strazi care marginesc Portul) se regasesc cladiri de patrimoniu lucrate in stil eclectic, art-nouveau, academism francez, art-deco, neo-romanesc, modernist, ca: Cazinoul, Muzeul Jalea, Casa Pasla, Casa Barzanescu, Casa Zotu, Casa Comanescu, Casa Pilescu, Hotelul Carol I (azi Comandamentul Marinei), Farul Genovez, Hotel Palace, Hotel Intim, Casa cu Lei, Catedrala Sf. Petru si Pavel, Palatul Episcopal, Biserica bulgareasca, Biserica catolica Sf. Anton, Biserica armeneasca, Moscheea, Geamia Hunciar, Biserica greaca Metamorphosis, Teatrul Elpis, cladirea bancii BCR, Banca Nationala, o serie de case din Piata Ovidiu si str. Nicolae Titulescu, Muzeul de Arheologie (fostul Palat Comunal), Liceul Mihail Eminescu, Cercul Militar, Curtea de Apel, Judecatoria, Muzeul Marinei Romane, Casa Aleon, Casa Papadopol, Muzeul Etnografic (fosta Primarie, apoi sediul Postei), Palatul Sutu, o serie de case de pe strazile Callatis, Caratzali, Marc Aureliu, etc. Acestea, impreuna cu relicvele arheologice fac ca aceasta zona sa fie considerate rezervatie arheologica si arhitecturala, denumita de multe ori Peninsula sau Orasul Vechi. In viziunea noastra, consideram ca imaginea Orasului Vechi, cu cladirile situate pe promontoriul Peninsulei – avand regim de inaltime temperat, avand doar cateva verticale ale lacasurilor de cult si a Muzeului Arheologic, faleza si parcul Cazinoului, taluzurile inerbate ale Portului Tomis, ale Plajei Modern cat si pe partea sudica – in continuarea Termelor Romane si a Edificiului cu Mozaic trebuie pastrata 100%. Chiar si noile constructii sau interventiile din interiorul Peninsulei trebuiesc facute cu mare atentie, ca sa nu deranjeze fondul vechi construit, putandu-se realiza mai multe constructii neutre, mai retrase, pentru a nu deranja vecinatatile.

Pe aceste principii se pot trage concluziile legate de raspunsurile membrilor OAR-FD la chestionarul privind PUZ-ul Peninsulei, aflat in faza de elaborare. Astfel pentru propunerile cladirilor P+5, P+10 si P+25 de pe latura rasariteana, si cu punctele inalte (P+30), raspunsurile au fost majoritare negative. Pentru mobilari urbane pe taluzuri sau plaja Modern s-a raspuns pozitiv pentru functiuni comerciale si servicii, dar ca regim de inaltime maxim s-a propus P+2. Cu privire la circulatie se detaseaza clar ca o artera (soseaua de coasta) este benefica pentru oras, cat si subtraversarea Peninsulei. Arhitectii sunt de acord cu gasirea unor solutii pentru amplasarea in subteran in aceasta zona ale unor parcaje mari. Toti sunt de accord cu dezbaterea publica a PUZ-ului si cu elaborarea unor studii de configurare spatiala, de circulatie, retea de spatii verzi, hidro-geologic. In mare, raspunsurile militeaza pentru mentinerea imaginii actuale a zonei peninsulare si pentru gasirea unor rezolvari care sa nu deranjeze fondul actual, asa cum si multe orase din Europa isi protejeaza vechile centre urbane.

autorul articol: GRUPUL DE LUCRU OAR DOBROGEA.

Comentariile nu sunt permise.